Informatii utile

Formarea condensului pe suprafata interioara a unitatilor de geam termoizolator
respectiv a ramelor

In exploatarea unitatilor de geam termoizolator (termopan) si respectiv a ramelor (profilele de PVC sau aluminiu) exista posibilitatea formarii condensului pe suprafata interioara a acestora. Acest fenomen nu are voie insa sa fie confundat cu condensarea din spatiul intermediar al geamurilor termoizolatoare (intre sticlele geamului termopan, cind condensul apare datorita sigilarii imperfecte a lui, si in acest caz putem vorbi despre un defect in fabricarea termopanului de care este raspunzator producatorul).

Cauzele formarii apei de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie (de exemplu unitati de geam termoizolator, ramele ferestrelor) trebuie explicate dupa cum urmeaza: In locuinte se produc permanent vapori de apa. Sa luam de exemplu urmatoarele cantitati:

• Din aerul respirat de om - cantitatea produsa zilnic 1-2 litri,
• Din gatit - zilnic pana la 2 litri intr-o gospodarie de 4 persoane,
• Alte activitati ca: baie, spalatul rufelor, udatul florilor etc. - zilnic pana la 3 litri intr-o gospodarie de 4 persoane.

Aceste cantitati de apa se gasesc ca vapori invizibili in aer. Astfel 1 metru cub de aer la temperatura de 0°C poate sa contina o cantitate maxima de 5 g (reprezentind 5 cm cubi) vapori de apa. Daca temperatura incaperii creste , atunci aerul poate primi o cantitate mai mare de apa. Astfel la 20°C vom avea 17g de apa, iar la 30oC deja la 30g pe metru cub.

Exista o cantitatea maxima de vapori de apa ce poate fi continuta in aer,cind aerul nu mai primeste umiditate in forma de vapori si devine aer saturat cu o " umiditatea relativa a aerului" de 100%.
In cazul unei umiditati relative de 50% este continuta in aer abia jumatate din cantitatea maxima posibila.
Ca exemplu sa luam un spatiu cu 15 mp suprafata de baza si 2.5 m inaltime, rezulta un volum de cca. 38 m cubi. Daca aerul are o temperatura de 23°C, atunci "pluteste" in acest spatiu la 100% umiditatea aerului aproape 1 litru apa sub forma de vapori de apa invizibili. Daca in timpul noptii temperatura din camera scade cu cateva grade, atunci o parte din vaporii de apa din aer condenseaza pe suprafetele reci existente: geamuri sau profile. (Deoarece la o temperatura mai joasa cantitatea de vapori de apa ce poate fi continuta in aer scade, si excesul condenseaza pe suprafetele mai reci.)

Formarea condensului apare si atunci cand raportul umiditate-temperatura a aerului din incapere este ridicat, iar temperatura suprafetei de sticla interioara a geamului termopan este coborata.(Acest lucru poate fi verificat cu ajutorul unui instrument de masurat umiditatea si temperatura).
Condensarea incepe intotdeauna de la marginea geamului, conditionata prin imbinarea marginala mai nefavorabila din punct de vedere al termotehnicii. In plus, circulatia aerului cald care "spala" termopanul poate fi impiedicata de un pervaz iesit in afara sau prea larg peste radiator si deasemenea este influenta de profilul geometric al cercevelei ferestrei ,astfel incat condensul apare pe geam cu prioritate la partea de jos.

In special, in incaperile mai putin incalzite poate aparea condens in zilele reci chiar si la ferestrele cu geam termoizolator. Acest lucru datorita faptului ca spatiul respectiv este saturat cu vapori de apa produsi de respiratia pe timpul noptii la o temperatura relativ joasa aerul din incapere.

In plus, precizam ca formarea apei de condens poate aparea nu numai la geamurile sau ramele ferestrelor, ci si pe toate suprafetele reci ceea ce duce in final la umezeala si la formarea mucegaiului pe pereti. (acest proces este mai greu observabil la inceput deoarece umezeala este absorbita in tencuiala peretilor)
Formarea apei de condens se poate stopa prin modificarea raportului dintre umezeala si temperatura, in sensul micsorarii cantitatii de vapori de apa din incapere si prin cresterea temperaturii suprafetelor reci (termopan si rame).

Cresterea temperaturii suprafetelor reci (termopan si rama) se poate face prin respectarea anumitor reguli, cum ar fi:

1. Folosirea profilelor din PVC cu 3-5 camere de aer sau aluminiu cu bariera termica (desi alumniu este mai slab din punct de vedere termic, el pierde mai repede caldura, de exemplu, coeficientul de transfer termic k al aluminiului este peste 3W/mp x K iar la PVC sub 1.6W/mp x K, valorile mici fiind mai bune, un perete bine izolat avind sub 0.7W/mp x K).
2. Folosirea geamurilor termopan cu sticla de joasa emisivitate (sticla Low-E) care fac ca pierderea de caldura sa fie cu 50-100% mai mica decit in cazul unui geam termoizolator obisnuit. De exemplu un geam termopan cu sticla Low-E, la o temperatura exterioara de -10°C si la o temperatura interioara de +20°C foaia de sticla de la interior are +17°C, peste punctul de condens, in timp ce in aceleasi conditii la geam termopan obisnuit foaia interioara de sticla are numai +9°C, punctul de condens exista deja.
3. In cazul prezentei glafurilor interioare care acopera elementele de incalzire poate fi redus riscul aparitiei condensului prin realizarea unor fante sau perforatii.
4. Montajul ferestrelor de la mijlocul parapetului catre interior (in zona calda)

Una din acestea ar putea fi ca spatiile in care se formeaza condens(de ex.la geamurile termoizolatoare sau pe pereti) sa se aeriseasca mai mult decat pana acum.Acest lucru nu terbuie sa se intample insa prin aerisirea pe durata indelungata(ferestrele in pozitie basculanta).

Micsorarea umiditatii sub forma de vapori din incaperi se poate face prin respectarea anumitor reguli, cum ar fi:

1. Aerisirea frecventa a spatiilor respective, deoarece timplaria din PVC sau aluminiu opreste transferul de aer.
Utilizatorii locuintelor care au ferestre noi ar trebiu sa tina seama de adaptarea la noile conditii de aerisire. Vechile ferestre erau de regule neetanse si permiteau un schimb permanent si necontrolat de aer, iar noile ferestre din PVC sau aluminiu sunt mult mai etanse, asfel incit locatarii trebuie sa asigure o aerisire suplimentara a incaperilor.
Dimineata se recomanda aerisirea tuturor spatiilor cca. 20 min. iar dupa inchiderea ferestrelor incalzirea sa fie uniforma si la temperaturi moderate.
Experimentele au indicat clar ca prin "aerisirea de protectie" in cazul unei cantitati de aer egal schimbate - poate fi economisita energie. In cazul unei asa-numite aerisiri de protectie ar trebui ca ferestrele sa fie deschise larg cca. 5 pana la 10 min., astfel incat "aerul saturat" existent in incapere sa fie inlocuit cu aer mai rece si nesaturat de afara. Acum inchideti ferestrele. Instalatia de incalzire deconectata in timpul aerisirii este acum pornita din nou, astfel aerul rece este incalzit si primeste umiditatea excedentara. Dupa 3 pana la 4 ore aerul a absorbit din nou suficienti vapori de aer. Acum va fi din nou deconectata instalatia de incalzire, ferestrele vor fi deschise,etc. Acest procedeu ar trebui repetat de 3 pana la 4 ori pe zi, pana se observa o imbunatatire. Perioada necesara care se estimeaza, printre altele in functie de destinatia incaperii, este insa cel putin 2 pana la 3 saptamani.

2. Modificarea circulatiei aerului cald printr-o dispunere favorabila a instalatiilor de incalzire, astfel incit curentul de cald sa traca de-a lungul ferestrei.
3. Eliminarea din incaperi a surselor de umiditate, (de exemplu flori, acvarii, etc) si instalarea de echipamente (ex.:hote in bucatarii) ce scot umiditatea din incaperi. Aici trebuie mentionat ca reparatia glafurilor, tencuielilor, varuitul sunt surse mari de umezeala iar procesul de uscare completa a peretilor dureaza 3-6 luni de zile si se face cu eliminare de vapori de apa.
4. Trebuie avut grija ca temperaturile din locuinta sa nu difere de la o incapera la alta. Incaperile care se gasesc in partea de nord a locuintelor , se racesc iarna mai mult. Aveti grija ca aceste incaperi sa fie incalzite ceva mai bine decat cele din sud, sau sa suplimentati izolatia termica a acestora.

Text prelucrat si adaptat din reviste de specialitate (Fereastra, Termopanul, Ferestre si Usi, RWI, etc), articole publicate de catre ANPFR si din peste 15 ani de experianta acumulata in domeniu a colectivului S.K.D. Trade.